|
|
Banere
|
|
 |
|
|
|
|
RELAŢII INTERNAŢIONALE. PLUS - O NOUĂ REVISTĂ ŞTIINŢIFICĂ
 Revista „Relaţii Internaţionale. Plus”
reprezintă un efort academic al Institutului de Relaţii Internaţionale
din Moldova de a diminua din persistenţa vidului ştiinţifico-analitic în
domeniul relaţiilor internaţionale şi politicii externe a Republicii
Moldova. Colectivul redacţional va ţine cont de experienţa, profilul şi
maniera publicaţiilor naţionale în care au fost şi sunt abordate
relaţiile internaţionale, va promova spiritul ştiinţific, analitic, al
cercetării şi cunoaşterii. Cu privire la denumirea publicaţiei: de ce „Relaţii Internaţionale. Plus”, în special, de ce „Plus”?
Este de remarcat, în primul rînd, că etimologic “relaţiile
internaţionale” reprezintă relaţiile între naţiuni/state. În acest sens,
„plus” semnifică prezenţa în aceste relaţii a actorilor nestatali, care
au pondere şi influenţă, inclusiv în stabilirea ordinii mondiale.
Actualmente, relaţiile internaţionale nu mai pot fi percepute doar ca
relaţii politice (interstatale), ele obligatoriu trebuie să fie abordate
şi din perspectiva concepţiei lui J. Rosenau – “post relaţii
internaţionale”, fapt care impune necesitatea luării în calcul a
actorilor nestatali, ce se află într-o permanentă şi bine structurată
colaborare internaţională: corporaţiile internaţionale; băncile;
structurile economice internaţionale; agenţii economici cu pondere
regională şi globală; marii speculanţi financiari; comunitatea
ştiinţifică şi organizaţiile societăţii civile de pe mapamond.
În acest sens, statul în relaţiile internaţionale nu mai este singurul
actor, el fiind nevoit să concureze/colaboreze cu antipodul său –
actorii nestatali, care au devenit nu doar extrem de diverşi şi
influenţi, dar şi deconectaţi, în mod normal, de la sfera monitorizării
politice, fiind totodată implicaţi în marile politici internaţionale şi
globale. Necesitatea unei asemenea publicaţii ştiinţifice este
motivată şi din perspectiva caracterului omniprezent al relaţiilor
internaţionale, care marginalizează din ce în ce mai insistent politica
internă a statului, fiind impus să se ţină cont de rigorile dreptului
internaţional, setul de standarde şi angajamente care intervin în
procesul de aderare la organizaţiile internaţionale sau la una din
comunităţile statale, de valorile promovate de marile puteri ale lumii.
Astfel, Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova în colaborare
cu partenerii universitari, comunitatea analitică vor pune pe rol
cercetarea, dezbaterea, comprehensiunea şi socializarea, inclusiv a
acestui complex proces – parte a metadomeniului relaţii internaţionale. În
acest sens, în Occident (în ultimul timp şi în Rusia), potenţialul
ştiinţifico-analitic în domeniul relaţiilor internaţionale este
calificat drept unul de importanţă strategică de rînd cu potenţialul
economic şi militar, SUA plasîndu-l pe primul loc. Activizarea
şi consolidarea acestui potenţial strategic eventual va oferi
posibilitatea comprehensiunii adecvate a întregului complex de relaţii
internaţionale, formării unui sistem decizional eficient în politicile
externe şi internaţionale; instituţionalizării unui mecanism de
compensare a diminuatelor potenţiale militar şi economic ale Republicii
Moldova.
Colegiul de redacţie al revistei „Relaţii internaţionale. Plus”
EXIGENŢE PENTRU AUTORI
Articolele prezentate pentru revista „Relaţii internaţionale. Plus ”
trebuie să fie însoţite de rezumate în limba română şi în una din
limbile de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană). Pentru a exclude plagiatul, la prezentarea materialelor, colegiul de redacţie va solicita de la autor declaraţie pe proprie răspundere potrivit punctului 16' (modificări operate prin Hotărîrea comună a CŞŞDT şi CNAA nr. 175 din 15 septembrie 2011)
al Regulamentului cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor
ştiinţifice (Anexă la Hotărîrea comună a CŞŞDT şi CNAA nr.212 din 6
noiembrie 2008). Articolele ştiinţifice sunt recenzate anonim de
experţi în domeniu, desemnaţi de Colegiul de redacţie al publicaţiei.
Deciziile finale privind editarea articolelor şi a revistei aparţin
membrilor Colegiului de redacţie şi se aprobă la şedinţa Senatului IRIM. Volumul articolului ştiinţific variază între 5-10 pagini. La sfîrşitul articolului autorii indică data prezentării. Includerea de tabele, diagrame sau schiţe pentru sprijinirea argumentării este binevenită. Articolele
vor fi prezentate în format Microsoft Office Word 2003, Times New
Roman, corp – 12, la 1.0 interval, în formă electronică şi tipărită,
semnată de autor(i) şi vor fi expediate pe adresa electronică
Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
Pentru relaţii suplimentare se indică telefoanele de contact ale unuia dintre autori.
Articolele se vor prezenta cu cel puţin 60 de zile înainte de luna în
care va fi scos de sub tipar volumul, în Secţia Activitate Ştiinţifică
IRIM, str. Puşchin, 54 (coordonator Uliana Dodon; tel. 22-83-20). Structura articolului: Pagina – A4 Titlul (se culege cu majuscule). Prenumele şi Numele autorilor (complet). Titlul ştiinţific şi didactic (complet). Afilierea (instituţia). Rezumatul (maximum 100 de cuvinte sau 20 de rînduri). Textul articolului (format Microsoft Office Word 2003, Times New Roman, corp – 12, la 1.0 interval). Referinţe:
Figurile şi tabelele se plasează nemijlocit după referinţa respectivă
în text sau, dacă autorii nu dispun de mijloace tehnice necesare, pe foi
aparte, indicându-se locul plasării lor în text. Sub figură sau tabel se indică numărul de ordine şi legenda respectivă. Tabelele se numerotează şi trebuie să fie însoţite de titlu.
În text referinţele se numerotează prin cifre încadrate în paranteze
pătrate (de exemplu: [2], [5-8]) şi se prezintă la sfârşitul articolului
într-o listă aparte în ordinea apariţiei lor în text. Referinţele se
prezintă în modul următor: a) articole în reviste şi în culegeri
de articole: numele autorilor, titlul articolului, denumirea revistei
(culegerii) cu abrevierile acceptate, anul ediţiei, volumul, numărul,
paginile de început şi sfârşit (Groza, L., Discursul politic şi sloganul
publicitar – surse ale frazeologiei româneşti actuale // LL.
Bucureşti, 1999, vol. III - IV, p. 14-16). b) cărţile: numele
autorilor, denumirea completă a cărţii, locul editării, anul editării,
numărul total de pagini (ex.: Vianu, T., Problemele metaforei şi alte
studii de stilistică. Bucureşti: Editura de Stat pentru Literatură şi
Artă, 1957. – 262 p.). c) în cazul tezelor de doctorat, referinţele se dau la autoreferat, nu la teză.
Articolele prezentate fără respectarea exigenţelor expuse mai sus, precum şi cu întârziere, vor fi respinse.
|
|
|
 |
 |
 |
 |
|
|
|